Bullying+Trust+Addiction+Music

Bullying

• De ce ajung copiii să se confrunte cu bullying‑ul?

• Există vreo dife­renţă între bullying‑ul tradiţional și bullying‑ul cibernetic?

• Cum poate fi prevenit bullying‑ul școlar?

Psihologia bullying‑ului şcolar explorează fenomenul de bullying și fac­torii care conduc la situaţii în care copiii își asumă roluri de agre­sori, victime, apărători, martori – sau chiar o combinaţie a acestora. Cartea de faţă examinează strategii proactive pentru reducerea apari­ţiei bullying‑ului în școală, dar vorbește și despre ce anume poate face școala dacă se confruntă cu astfel de incidente.

Ţinând cont de faptul că bullying‑ul are consecinţe pe termen lung și, uneori, efecte tragice, este esenţial să știm cum și de ce se întâm­plă, iar Psihologia bullying‑ului şcolar arată că un nivel crescut de informare și înţelegere poate conduce la intervenţii eficiente.

Trust

Ce anume ne convinge sa avem incredere in oameni? Cum se dezvolta increderea si cum poate fi aceasta mentinuta? Se confrunta, oare, societatea occidentala cu o criza de incredere?

Psihologia increderii trateaza chestiuni legate de incredere si experientele din viata de zi cu zi. Cartea identifica factorii care ii determina pe oameni sa fie încrezatori in ceilalti si consecintele acestei decizii asupra problemelor reale de sanatate, politica, terorism, la locul de munca sau in credinta religioasa, din intreaga lume. Cartea exploreaza si impactul lipsei de incredere, precum si cauzele manifestarii acesteia la persoane, grupuri sau organizatii.

Intr-o lume in care siguranta influenteaza viata noastra cotidiana, Psihologia increderii arata rolul pe care aceasta il are in relatiile noastre si ne ofera indrumari practice in legătura cu increderea pe care o acordam celor din jurul nostru.

Addiction

Când se transforma un obicei nevinovat in dependenta? De ce doar unii dintre noi devenim dependenti? Cum este posibila recuperarea?

Există multe povești despre dependență și majoritatea se contrazic între ele.

• Dependența este o boală sau o slăbiciune morală?

• Este consecința inevitabilă a consumului de droguri sau este o alegere?

• Dacă dependența este despre droguri, cum rămâne cu dependența de jocurile de noroc, sex, cumpărături, sport, jocuri video, mâncare, bani, putere?

• Sunt și acestea adicții în adevăratul sens al cuvântului?

• Legat de droguri, de ce nu devin dependenți toți cei care utilizează droguri?

• Au unii oameni personalități pre­dispuse la adicții?

Indiferent de răspunsuri, nu există nicio în­doială că avem de‑a face cu o problemă gravă.  

Această carte este o încercare de a răspunde unora dintre întrebările și părerile contradictorii din jurul dependenței și al comportamentelor adictive și include câteva teme ce vor fi explo­rate de‑a lungul capitolelor. Adicția nu este o ratare din punct de vedere moral sau o alegere. Modelul de boală (sau medical), care înțelege adicția ca fiind o boală a creierului influențată de o vul­nerabilitate genetică, este bine cunoscut, dar are câteva minusuri semnificative. Fără îndoială, a considera adicția o boală este prea limitativ și vom explora această viziune mai detaliat în carte.

Utilizarea drogurilor nu este sinonimă cu dependența de dro­guri, iar această diferență se aplică și altor comportamente adic­tive. Acest tip de comportamente se află la capătul extrem al unui spectru pe care ne aflăm toți; toate urmează aceleași procese pe care le utilizăm ca să identificăm și să urmărim lucruri pe care le considerăm importante pentru supraviețuirea personală. În cazul adicției, aceste obiceiuri devin adânc înrădăcinate și supraapre­ciate, prin urmare încep să elimine alte obiceiuri, care erau părți importante din viața noastră. Afirmație adevărată indiferent de obiectul adicției, fie el droguri, alcool, jocuri video sau muncă. Creierul nostru este „construit” în așa fel încât să creeze obiceiuri, iar obiceiurile cele mai puternice sunt cele care servesc nevoilor emoționale fundamentale: nevoia de apartenență, de siguranță și securitate, de control și autonomie, de eliberare de o durere ex­trem de puternică.

Adicția îi păcălește pe oameni trimițându‑i după lucruri care, pe termen lung, nu le pot satisface nevoile, asemenea „fantomelor flămânde” din budismul tibetan: ființe cu abdomene uriașe, goale, dar cu guri mici, cât o gămălie de ac, așa că, indiferent ce mănâncă, nu sunt niciodată sătule. Autorul și medicul Gabor Maté a descris această imagine drept „domeniul adicției, în care căutăm constant ceva în afara noastră pentru a răspunde unei dorințe incontrolabile de eliberare sau de împli­nire”.

Toți avem o anumită capacitate de a dezvolta comportamente adictive, iar anumiți factori biologici, psihologici și care aparțin mediului nostru social fac ca acest lucru să fie mai mult sau mai puțin probabil în diferite momente din viața noas­tră. 

Music

Cum ne afecteaza muzica starea de spirit? Care este cel mai bun mod de a‑ti dezvolta abilitatile muzicale? Cum variaza defi­nitia muzicii de la o cultura la alta?

Music. Psihologia muzicii exploreaza impactul fundamental pe care muzica il are asupra vietii noastre de zi cu zi si influenta acesteia asupra societatii, grupurilor si indivizilor. Lucrarea de­monstreaza beneficiile muzicii in ceea ce priveste functionarea intelectului nostru, sanatatea si starea generala de bine si anali­zeaza talentul muzical dintr‑o dubla perspectiva: ca dar innascut si ca abilitate ce poate fi cultivata si dezvoltata prin practica si exercitiu.

Muzica ne prilejuieste o mai buna intelegere a umanitatii si a vietii moderne, iar volumul de fata ne arata semnificatia ei si pu­terea pe care o rasfrange asupra comportamentului nostru.