Fashion+Music+Addiction+Trust+Sex+Bullying

Fashion

Ce spun despre noi hainele pe care le purtam? In ce mod ne afecteaza imbracamintea dispozitia si emotiile? Cum reuseste industria modei sa ne induca dorinta de a arata intr‑un anumit fel?

 Fashion. Psihologia modei ne ofera o introducere lucida in universul captivant si dinamic al modei, vazut in raport cu comportamentul uman, de la felul in care hainele ne pot afecta procesele cognitive pana la cel in care comerciantii manipuleaza reactiile consumatorilor. Cartea exploreaza capacitatea creatiei vestimentare de a influenta obiectivitatea percepţiei pe care o avem asupra propriei persoane, modul în care psihologia poate oferi o perspectivă mai practică asupra procesului de producţie și de reciclare a hainelor, precum și motivele pentru care dezvoltăm anumite obiceiuri consumeriste.

Intr‑un moment in care strazile, revistele si canalele audiovizuale abunda de imagini promovand moda, volumul de fata ne arata cum hainele si psihologia pot aduce o schimbare pozitiva in vietile noastre.
Prof. Carolyn Mair este consultant independent, specializat in psihologia modei. Colaboreaza cu institutii de invaţamant, companii producatoare de imbracaminte si canale mass‑media. A creat programele de licenta si de masterat in psihologia modei de la College of Fashion din Londra.

Music

Cum ne afecteaza muzica starea de spirit? Care este cel mai bun mod de a‑ti dezvolta abilitatile muzicale? Cum variaza defi­nitia muzicii de la o cultura la alta?

Music. Psihologia muzicii exploreaza impactul fundamental pe care muzica il are asupra vietii noastre de zi cu zi si influenta acesteia asupra societatii, grupurilor si indivizilor. Lucrarea de­monstreaza beneficiile muzicii in ceea ce priveste functionarea intelectului nostru, sanatatea si starea generala de bine si anali­zeaza talentul muzical dintr‑o dubla perspectiva: ca dar innascut si ca abilitate ce poate fi cultivata si dezvoltata prin practica si exercitiu.

Muzica ne prilejuieste o mai buna intelegere a umanitatii si a vietii moderne, iar volumul de fata ne arata semnificatia ei si pu­terea pe care o rasfrange asupra comportamentului nostru.

Susan Hallam este profesor emerit de Educatie si Psihologie a Muzicii in cadrul Institutului de Educatie de la UCL (Colegiul Universitar din Londra). In 2015 a fost distinsa cu un ordin ono­rific – MBE (The Most Excellent Order of the British Empire); ina­inte de a deveni profesor universitar, Susan Hallam s‑a bucurat de o cariera de succes atat ca muzician profesionist, cat si ca profesor de muzica.

Addiction

Când se transforma un obicei nevinovat in dependenta? De ce doar unii dintre noi devenim dependenti? Cum este posibila recuperarea?

Există multe povești despre dependență și majoritatea se contrazic între ele.

• Dependența este o boală sau o slăbiciune morală?

• Este consecința inevitabilă a consumului de droguri sau este o alegere?

• Dacă dependența este despre droguri, cum rămâne cu dependența de jocurile de noroc, sex, cumpărături, sport, jocuri video, mâncare, bani, putere?

• Sunt și acestea adicții în adevăratul sens al cuvântului?

• Legat de droguri, de ce nu devin dependenți toți cei care utilizează droguri?

• Au unii oameni personalități pre­dispuse la adicții?

Indiferent de răspunsuri, nu există nicio în­doială că avem de‑a face cu o problemă gravă.  

Această carte este o încercare de a răspunde unora dintre întrebările și părerile contradictorii din jurul dependenței și al comportamentelor adictive și include câteva teme ce vor fi explo­rate de‑a lungul capitolelor. Adicția nu este o ratare din punct de vedere moral sau o alegere. Modelul de boală (sau medical), care înțelege adicția ca fiind o boală a creierului influențată de o vul­nerabilitate genetică, este bine cunoscut, dar are câteva minusuri semnificative. Fără îndoială, a considera adicția o boală este prea limitativ și vom explora această viziune mai detaliat în carte.

Utilizarea drogurilor nu este sinonimă cu dependența de dro­guri, iar această diferență se aplică și altor comportamente adic­tive. Acest tip de comportamente se află la capătul extrem al unui spectru pe care ne aflăm toți; toate urmează aceleași procese pe care le utilizăm ca să identificăm și să urmărim lucruri pe care le considerăm importante pentru supraviețuirea personală. În cazul adicției, aceste obiceiuri devin adânc înrădăcinate și supraapre­ciate, prin urmare încep să elimine alte obiceiuri, care erau părți importante din viața noastră. Afirmație adevărată indiferent de obiectul adicției, fie el droguri, alcool, jocuri video sau muncă. Creierul nostru este „construit” în așa fel încât să creeze obiceiuri, iar obiceiurile cele mai puternice sunt cele care servesc nevoilor emoționale fundamentale: nevoia de apartenență, de siguranță și securitate, de control și autonomie, de eliberare de o durere ex­trem de puternică.

Adicția îi păcălește pe oameni trimițându‑i după lucruri care, pe termen lung, nu le pot satisface nevoile, asemenea „fantomelor flămânde” din budismul tibetan: ființe cu abdomene uriașe, goale, dar cu guri mici, cât o gămălie de ac, așa că, indiferent ce mănâncă, nu sunt niciodată sătule. Autorul și medicul Gabor Maté a descris această imagine drept „domeniul adicției, în care căutăm constant ceva în afara noastră pentru a răspunde unei dorințe incontrolabile de eliberare sau de împli­nire”.

Toți avem o anumită capacitate de a dezvolta comportamente adictive, iar anumiți factori biologici, psihologici și care aparțin mediului nostru social fac ca acest lucru să fie mai mult sau mai puțin probabil în diferite momente din viața noas­tră. 

Trust

Ce anume ne convinge sa avem incredere in oameni? Cum se dezvolta increderea si cum poate fi aceasta mentinuta? Se confrunta, oare, societatea occidentala cu o criza de incredere?

Psihologia increderii trateaza chestiuni legate de incredere si experientele din viata de zi cu zi. Cartea identifica factorii care ii determina pe oameni sa fie încrezatori in ceilalti si consecintele acestei decizii asupra problemelor reale de sanatate, politica, terorism, la locul de munca sau in credinta religioasa, din intreaga lume. Cartea exploreaza si impactul lipsei de incredere, precum si cauzele manifestarii acesteia la persoane, grupuri sau organizatii.

Intr-o lume in care siguranta influenteaza viata noastra cotidiana, Psihologia increderii arata rolul pe care aceasta il are in relatiile noastre si ne ofera indrumari practice in legătura cu increderea pe care o acordam celor din jurul nostru.

Ken J. Rotenberg este Profesor de Psihologie la Universitatea Keele din Marea Britanie. Este cercetator activ de peste 40 de ani, interesat in special de increderea din timpul copilariei si al adolescentei.

Sex

Ce ne poate invata psihologia despre sex? Cum reacţioneaza oamenii – corpuri si minti diferite – atunci cand vine vorba despre sex? Cum putem sa ne opunem stigmatizarii oamenilor pe considerente ce tin de sexualitatea lor?

Bun venit în lumea psihologiei sexului! Fie că îți place, fie că nu, cu toții trăim într‑o lume în care suntem bombardați constant cu informație, imagini și ideologii despre sex. Psihologia nu presupune doar descoperirea unor lucruri prin intermediul cercetării, ci și evaluarea lucrurilor din perspectivă psihologică și aplicarea principiilor psihologice în viața oamenilor. Așadar, dincolo de faptul că oferă o mulțime de informații despre sex din diferite teorii și studii, această carte pune la dispoziție și mijloacele pentru a gândi critic cu privire la mesajele transmise despre sex și la dezbaterile care se poartă pe tematici legate de acest subiect. De asemenea, conține o mulțime de informații despre felul în care cercetarea și ideile din psihologie pot fi aplicate în viață, în general, dar și despre felul în care le poți aplica tu, în propriile relații și experiențe.

Cele cinci capitole prezintă o incursiune în ceea ce știm despre psihologia sexului, urmărind diferite aspecte: sexualitate (orientarea, identitatea și atracția sexuală), „actul” sexual sau contactul sexual, practicile și relațiile sexuale și ceea ce a fost numit de curând sexualizarea culturii. Fiecare capitol se bazează pe cărți și articole științifice, pe care le poți consulta apoi pentru a afla mai multe despre temele care te interesează. Veți găsi, de asemenea, și o listă de resurse, la finalul cărții, de unde puteți afla mai multe informații despre tematicile studiate.

Sperăm că, pe tot parcursul acestei cărți, vei continua să te întrebi „Ce e psihologia?” și „Ce e sexul?” și că răspunsurile se vor schimba pe măsură ce citești. Așa cum se întâmplă cu majoritatea întrebărilor importante, nu există răspunsuri corecte nici pentru acestea; important și util este să continui să ți le pui și să observi cum se schimbă răspunsurile cu cât reflectezi mai mult asupra lor. Iar dacă psihologia sexului se dovedește utilă într‑o oarecare măsură, ea trebuie să răspundă și la întrebările practice, presante, pe care le avem cu privire la sex:

• Cum putem împiedica stigmatizarea, marginalizarea sau chiar torturarea și uciderea oamenilor din cauza sexualității lor?

• Cum putem ajuta oamenii care se confruntă cu probleme legate de sexualitate?

• Cum putem reduce ratele îngrijorător de mari ale sexului abuziv și coercitiv?

• Cum ar trebui să tratăm agresorii sexuali pentru a‑i împiedica să mai comită abuzuri sexuale și cum putem ajuta victimele acestor abuzuri?

• Cum arată o viziune sănătoasă asupra sexului și cum am putea încuraja promovarea acesteia în media convențională, socială și sexuală?

• Cum ar trebui să educăm copiii cu privire la sex?

Bullying

• De ce ajung copiii să se confrunte cu bullying‑ul?

• Există vreo dife­renţă între bullying‑ul tradiţional și bullying‑ul cibernetic?

• Cum poate fi prevenit bullying‑ul școlar?

Psihologia bullying‑ului şcolar explorează fenomenul de bullying și fac­torii care conduc la situaţii în care copiii își asumă roluri de agre­sori, victime, apărători, martori – sau chiar o combinaţie a acestora. Cartea de faţă examinează strategii proactive pentru reducerea apari­ţiei bullying‑ului în școală, dar vorbește și despre ce anume poate face școala dacă se confruntă cu astfel de incidente.

Ţinând cont de faptul că bullying‑ul are consecinţe pe termen lung și, uneori, efecte tragice, este esenţial să știm cum și de ce se întâm­plă, iar Psihologia bullying‑ului şcolar arată că un nivel crescut de informare și înţelegere poate conduce la intervenţii eficiente.